Cu gândiri și cu imagini

Mihai Eminescu (1850–1889)

Cu gândiri și cu imaginiÎnnegrit-am multe pagini:Ș-ale cărții, ș-ale vieții,Chiar din zorii tinereții.

Nu urmați gândirei mele:Căci noianu-i de greșele,Urmărind prin întunericVisul vieții-mi cel himeric.

Neavând învăț și normă,Fantezia fără formăRătăcit-a, vai! cu mersul:Negru-i gândul, șchiop e viersul.

Și idei, ce altfel împle,Ard în frunte, bat sub tâmple:Eu le-am dat îmbrăcămintePrea bogată, fără minte.

Ele samănă, hibride,Egiptenei piramide:Un mormânt de piatr-în munteCu icoanele cărunte,

Și de sfinxuri lungi alee,Monoliți și propilee,Fac să crezi că după poartăZace-o-ntreagă țară moartă.

Intri nuntru, sui pe treaptă,Nici nu știi ce te așteaptă.Când acolo! sub o faclăDoarme-un singur rege-n raclă.