Frumoasă și jună

Mihai Eminescu (1850–1889)

Frumoasă și jună, oh, dragă-mi mai ești!Eu caut și caut în ochii-ți cerești,Și-n veci nu mă satur și-n veci aș căta,Iubită, dorită, o gură ­ așa!

Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi,Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi,Cu părul tău moale tu viața mi-o legi­O știi și te faci că nu o-nțelegi!

Șireată și dulce ­ copil vinovat ­De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat,De ce-aștepți să-l fur de pe ochii-ți profunziȘi-n blondele plete tu capul ți-ascunzi!

Cu mâna ți-acoperi tu ochii tăi dragi,Prin degete cauți, nu râde, ci taci;Pedeapsa ce meriți, columbă a mea,O gură-i. Oh, dă-mi-o mi-ai dat-o așa!