În van căta-veți...

În van căta-veți ramuri de laur azi,În van căta-veți mândre simțiri în piept.Toate trecură:Viermele vremilor roade-n noi.

Căci nu-i iubire, ură d-asemeni nu-iȘi ce rămase umbra simțirei e:Murmura lumeiNetedă, palidă, ca și ea.

Nu e antica furie-a lui Achile,Nu este Nestor blândul-cuvântător.Aprigul AjaxȚărână-i azi, și nimic mai mult.

Și unde-i Roma, doamnă a lumii-ntregi,Și unde-s astăzi vechii și marii Caesari?Tibrule galbăn,Unde e astăzi mărirea ta?

Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap,Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâni,Pulbere-s astăzi.Pulbere sunt chiar vii fiind.

Căci nu sărută regii piciorul lor,Căci nu se-nchină lumea la glas de sfânt.Semnele taineiMute rămân și îi fac de râs.

Chiar tronul papei azi ca o scenă eȘi el își face mutrele lui plângând.Hohotul lumeiLumei întregi îi răspunde-atunci.

Căci nu-i s-ardice bolțile de granit,Un Michel-Angelo nu-i să facă iarZiua din urmă.Templele vechie pustie rămân.

Să-nvie pânza, Rafael astăzi nu-i.Nu-nvie dalta-n mânile cele noi.Moartă rămâneMarmura grea sub ochiul mort.

În van căta-veți ramuri de laur azi,În van căta-veți mândre simțiri în piept.Toate trecură:Viermele vremilor roade-n noi.